Mă tot întreb cum ați abordat voi faza cu consultanța pentru grad - știe cineva cum să îți găsești un consultant care chiar să înțeleagă direcția ta și să nu te transforme într-un simplu punctator de idei aruncate la întâmplare? În cazul meu, am avut o încercare cu un profesor care părea mai interesat să bifeze formalitățile decât să-și spargă capul cu ideile mele, iar asta mi-a lăsat un gust acru: am simțit că pierd vremea degeaba. În schimb, o colegă de la altă facultate mi-a povestit că și-a ales consultantul după un seminar la care realizase cât de mult îi e confortabil să discute pe lung, chiar și fără să aibă o temă clară, iar asta a transformat tot procesul într-un soi de dialog creativ și fertil. Tot am impresia că, în această fază, consultanța nu trebuie să fie doar un schimb de documente și aprobări, ci mai degrabă un parteneriat intelectual, un fel de ecou în care ideile să prindă sens. Ce experiențe ați avut voi? Cum alegeți omul potrivit, și mai ales ce a însemnat pentru voi „a gestiona" acea parte dificilă? Poate există o metodă mai puțin formală, care să nu sune ca pe vremea când făceam teme cu frică de profesori.