Cine cum s-a pus la treabă cu teza de doctorat? În ultimele săptămâni simt că mă împotmolesc tot mai tare în partea de revizuire bibliografică și încerc să nu mă pierd în detalii care mai de care mai sofisticate, dar fără să avansez cu scrisul propriu-zis. Mă întreb dacă tot stresul, în special ăla autoimpus, nu cumva îmi blochează creativitatea. Pe de altă parte, cunosc colegi care au un ritm aproape mecanic: un capitol pe săptămână + un număr fix de articole citite. Cum faceți voi să nu cedați când pare că tot ce scrieți nu e suficient? Sau când revizuirile de la coordonator vin cu tone de observații? Vorbesc cu cineva care mi-a zis că în esență e ca și cum ai construi o casă din cărămizi mici fără să vezi pereții încă; dar tocmai potrivirea cărămizilor asta mi se pare cel mai descurajant. Vă recunoașteți aici? Și, dacă da, ce strategie ați adoptat ca să înainteze totuși treaba? Mersi anticipat!